Răspuns:
Explicație:
Era o zi mohorâtă de toamnă. Ploaia îmi stricase toate planurile, așa ca m-am suit în podul casei pentru a-mi căuta niște cărți de citit. Mama le așezase frumos pe rafturi, așa ca nu mi-a fost greu sa le găsesc. La un moment dat, în timp ce mă intindeam după o carte, o cutie mare de jucării îmi căzură în cap. Am rămas surprins, atunci când m-am dezmeticit. În fața mea era Tomy, pisoiasul meu de pluș, jucăria care mi-a marcat copilăria. Eram nedespărțiți. De dimineață și până seara, Tomy pisoiasul era tot timpul cu mine. Preț de câteva minute m-am teleportat cu gândul în copilărie. Până la urmă a fost bună și ploaia.
