am un câine tare nătăfleț. cat e ziua de lunga îl aud lătrând. mereu când îl aud ies afara căci eu în gândul meu"cred ca o fi venit cineva de latră câinele asa de tare". ies afara si cam ca de fiecare data vad același lucru :câinele se ia în gura, cu propria sa umbră. ma duc înapoi în casă. culmea ironiei ca atunci când câinele chiar latră pe o persoana reală, eu cu gândul ca iar latră pe unbra lui nu mai ies afară.