Șoaptele naturii
Natura are un alt mod de a se exprima. Ea nu suspină, nu vorbește. Șoptește. Șoptește frunzelor să cadă toamna, șoptește vântului să bată. Folosește un limbaj cunoscut doar de plante, fenomene, un limbaj cunoscut de viețuitoarele care s-au născut și au crescut în sânul ei.
Natura reprezintă centrul pământului, sursa vieții, dar este și cea asupra căreia se năpustesc cele mai rele vrăji. Aceasta dă putere vrăjitoarelor și le ajută să expună cele mai întunecate, sau luminate, farmece. Vrăjitoarele si natura formează un binom. Ele nu pot trăi separat deoarece natura conferă puterea de are au nevoie vrajitoarele să o întrețină în adevăratul sens al cuvântului. Să o hrănească.
Slujitoarele naturii ascultă șoaptele și execută vrăjile de care aceasta are nevoie să se mențină vie. Să mențină echilibrul între umanitate si puritate. Natura șopteste prin foșnet și prin vuiet.
Natura șoptește.
