Într-o vară ,acum mult timp pe când oamenii nu ştiau încă ce este aceea tehnologie , într-un sat uitat de lume , în fiecare seară , un om cărunt , cu păr de culoarea tăciunelui şi mustaţa albă pe nume Costin le povestea locuitorilor anumite întâmplări din viaţa lui,, multe mi s-au întâmplat şi , şi mai multe am de povestit"zicea el mereu cănd începea vreo poveste....Când încă eram eu tânăr, un om bogătan a venit la mine şi mi-a cerut 10 bani pentru a cruţa viaţa părinţilor mei .
-Cum aşa? Părinţii mei ţi-au făcut vreun rău dumitale?
-Ba bine că nu , au o datorie ce trece cu mult peate 10 bani.....
Şi aşa am început o întreagă călătorie. , am străbătut munţi , văi. , ape , râuri , până ce am găsit o curte mare , pesemne că acolo locuia un boier. .......
Costin zâmbi ,văzânduse în ochii lui un licăr ce aducea a blândeţe , toţii oamenii din jurul lui ascultau nerăbdătorii să afle ce se întâmpla în continuare şi dintr-o dată , o fată în floarea tinereţii întrebă ,,dar cum se poate ca cineva să străbată atâta drum singur?"atunci omul se uită spre ea şi începuse a povesti încontinuare....În drum , am avut alte popasuri , dar asta este o altă poveste , dar să continuăm cealaltă relatare , iar acolo am cerut 10 bani , omul mi a dat în schimbul altei treburi ...dar asta , e o poveste ce v-o voi spune altă dată......
