Eram atât de trisi pentru ceea ce mi se întâmplase, încât nici nu -mi venea sa le spun părinților. Cum au putut sa-mi facă asta? Nu i-am deranjat cu nimic, nici măcar n-am scos o vorbă! Și atunci? De ce mi-au stricat bicicleta?
Stand pe banca, cineva se apropie de mine și -mi spuse sa nu mai fiu trist pentru că lucrurile se vor rezolva. Când mi-am ridicat privirea, în fata mea era Spiderman. Nu-mi venea sa cred!
M-a luat de mână, si-am pornit în căutarea băieților, care mi-au stricat bicicleta. Nu cred ca a trebuit sa căutăm prea mult timp, imediat i-a găsit. Tocmai voiau sa -i facă rău unui copil.
I-a prins repede și apoi i-a agățat în pânză lui de păianjen la înălțime. Aceștia au început sa -l roage sa-i dea jos promițând ca vor deveni băieți cuminți. Pentru a se asigura ca se vor tine de cuvânt , i-a mai ținut o oră atârnați . Sper ca aceasta sperietura sa le fie învățare de minte.
