Autorul anunță, încă de la prima strofă, venirea ploii, exprimându-și bucuria, prin enunțuri exclamative, pentru iarba ce va fi împrospătată.
Cea de-a doua strofă exprimă în mod direct bucuria, de data aceasta pentru floarea din grădină pe care ploaia o va ajuta să crească.
Ultima strofă este dedicată prin referirea la spic, grânelor, culturi caracteristice țării noastre. Ultimul vers al poemului transmite bucuria autorului față de binefacerile ploii care vine precum o binecuvântare.
