Nazbatiile copilariei
Ah, inca imi amintesc cat de mic/mica eram si ce prostii faceam! Si de fiecare data scapam floare la ureche...Ce vremuri...
Bunica intotdeauna imi facea pe plac chiar daca faceam nazbatii. Niciodata nu m-a spus de toate prostiile pe care le-am facut.
Ce frumoasa era copilaria, pana cand a venit gradinita si apoi scoala, unde trebuia doar sa invatam. Imi amintesc cat de mult tipa doamna invatatoare la mine pentru ca nu imi faceam foarte des tema, deoarece nu mi se parea utila din moment ce stiam deja sa fac exercitiile, si riscam sa primesc pe caiet I sau F, dar nu mi-l punea si in catalog.
Bunicul imi lua mereu apararea atunci cand era vorba de scoala si gasea o scuza buna ca sa ma scape din belele.
Inca imi doresc sa revin la acele vremuri, dar timpul trece repede si ma tem ca nu o sa apuc sa ma bucur prea mult de scoala generala.
Desi, in curand o sa trebuiasca sa merg la o facultate diferita de cea a colegilor mei, o sa imi lipseasca la fel de mult cu mi-au lipsit si amintirile mele dragi din copilarie.
Sper ca te am ajutat ;D
