Sobolul( Vantul printre salci)
Era o zi feumoasa de primavara. Sobolul tocmai facea curateania de primavara ca in fiecare an.
Deja lucrase de cel putin 5 ore si nici jumatate nu terminase. Incepea sa creada ca nu mai va termina niciodata. Pana la urma dupa multe,multe eforturi si stradanie terminase. Iesise afara sa ia o gura de aer , cand dintr-o data auzi cum pe raul de langa casa lui se auzi un ras urmat de mai multe si mai zgomotoase. Era bunul lui prieten Soricelul. Acestia se saluatara si Sobolul pregati cafeaua pe care aveau de cand se o bea afara pe veranda privin cum usor soarele se ineaca in raul tomultos. Era un peisaj desprins din basme ; ca un tabluo . Era numai bun de palavragit si de multe altele. Timpul trecuse fara ca cai doi sa isi dea seama si era deja noapte.
Soricelul se culcase la Sobol acasa si maine aveau sa mearga intr-o mica aventura la Domnul Bursul si la Lutru.
