Răspuns :
1.a) Un punct de pe grafic este f[tex]x = -x-1\\~
2x = -1\\~
x = \frac{-1}{2}[/tex]orma [tex](x,f(x))[/tex]. Faptul că coordonatele sunt egale se rescrie ca [tex]x=f(x)[/tex].
2.a) Vrem [tex]A(2m,m^2+3)[/tex] să aparțină [tex]G_f = \{ (x,f(x)):x \in R \}[/tex]. Cu alte cuvinte, vrem [tex]f(2m) =m^2+3[/tex].
[tex]f(2m) = 4m-1\\~ f(2m) = m^2+3\\~ 4m-1=m^2+3\\~ m^2-4m+4 = 0\\~ \Delta = 16-16 = 0\\~ x_1 =x_2 =\frac{4}{2} = 2[/tex]
Am obținut m = 2, deci A(4,7) este în reprezentarea grafică a funcției.
b)
Observăm că funcția este liniară, deci reprezentarea ei grafică este o dreaptă. O dreaptă este determinată unic de două puncte, avem deja punctul A, mai găsim un punct B și formăm dreapta AB și ea este funcția noastră. Pentru a găsi B, facem o alegere pentru x( să spunem x = 0). Așadar, B(0,f(0)) = B(0,-1). Am atașat o poză cu graficul funcției, dar e banal.
3. [tex]f:R \rightarrow R, f(x) = x+1\\~ A= 2012+2*[f(0)+f(1)+...+f(2010)][/tex] Calculăm suma din paranteze folosind suma lui Gauss( nu uita ca f(0) = 1). Avem că [tex]A = 2012 + 2*\frac{2011*2012}{2}\\~ A = 2012+2012*2011 = 2012*2012.[/tex], se vede că e pătrat perfect.
4.a)[tex]f:R \rightarrow R, f(x)=ax+b, \left \{ {{f(2011)=2012} \atop {f(0)=-1}} \right. \\~ \left \{ {{2011a+b=2012} \atop {b=-1}} \right. \\~ 2011a-1=2012\\~ 2011a=2013\\~ a = \frac{2013}{2011}[/tex]
b) Facem două alegeri pentru x, fie ele 1 și -1 și obținem punctele A(1,0) și B(-1,-2). trasăm o dreaptă între A și B și am terminat. A doua poză, tot o dreaptă doar că mai puțin înclinată.
5.[tex]f:R\rightarrow R,f(x)=\frac{3}{4}x-1[/tex]
a)[tex]f(-4)*f(4)=(\frac{3}{4}(-4)-1)*(\frac{3}{4}*4-1) = -4*2 = -8[/tex]
b)
Intersecția cu axa Ox este de forma [tex](0,x)[/tex]
Intersecția cu axa Oy este de forma [tex](y,0)[/tex]
Iar cele două puncte trebuie să aparțină graficului funcției, cu alte cuvinte, ele sunt de forma [tex](0,f(0))[/tex] și [tex](y,f(y))[/tex] cu proprietatea că [tex]f(x)=0[/tex].
Intersecția cu axa Ox este [tex](0,-1)[/tex]
Iar pentru intersecția cu axa Oy trebuie să-l determinăm pe y.
[tex]f(y) = 0\\~ \frac{3}{4}y-1=0\\~ \frac{3}{4}y = 1\\~ y = \frac{4}{3}[/tex]
Am găsit punctul [tex](\frac{4}{3},0)[/tex]
2.a) Vrem [tex]A(2m,m^2+3)[/tex] să aparțină [tex]G_f = \{ (x,f(x)):x \in R \}[/tex]. Cu alte cuvinte, vrem [tex]f(2m) =m^2+3[/tex].
[tex]f(2m) = 4m-1\\~ f(2m) = m^2+3\\~ 4m-1=m^2+3\\~ m^2-4m+4 = 0\\~ \Delta = 16-16 = 0\\~ x_1 =x_2 =\frac{4}{2} = 2[/tex]
Am obținut m = 2, deci A(4,7) este în reprezentarea grafică a funcției.
b)
Observăm că funcția este liniară, deci reprezentarea ei grafică este o dreaptă. O dreaptă este determinată unic de două puncte, avem deja punctul A, mai găsim un punct B și formăm dreapta AB și ea este funcția noastră. Pentru a găsi B, facem o alegere pentru x( să spunem x = 0). Așadar, B(0,f(0)) = B(0,-1). Am atașat o poză cu graficul funcției, dar e banal.
3. [tex]f:R \rightarrow R, f(x) = x+1\\~ A= 2012+2*[f(0)+f(1)+...+f(2010)][/tex] Calculăm suma din paranteze folosind suma lui Gauss( nu uita ca f(0) = 1). Avem că [tex]A = 2012 + 2*\frac{2011*2012}{2}\\~ A = 2012+2012*2011 = 2012*2012.[/tex], se vede că e pătrat perfect.
4.a)[tex]f:R \rightarrow R, f(x)=ax+b, \left \{ {{f(2011)=2012} \atop {f(0)=-1}} \right. \\~ \left \{ {{2011a+b=2012} \atop {b=-1}} \right. \\~ 2011a-1=2012\\~ 2011a=2013\\~ a = \frac{2013}{2011}[/tex]
b) Facem două alegeri pentru x, fie ele 1 și -1 și obținem punctele A(1,0) și B(-1,-2). trasăm o dreaptă între A și B și am terminat. A doua poză, tot o dreaptă doar că mai puțin înclinată.
5.[tex]f:R\rightarrow R,f(x)=\frac{3}{4}x-1[/tex]
a)[tex]f(-4)*f(4)=(\frac{3}{4}(-4)-1)*(\frac{3}{4}*4-1) = -4*2 = -8[/tex]
b)
Intersecția cu axa Ox este de forma [tex](0,x)[/tex]
Intersecția cu axa Oy este de forma [tex](y,0)[/tex]
Iar cele două puncte trebuie să aparțină graficului funcției, cu alte cuvinte, ele sunt de forma [tex](0,f(0))[/tex] și [tex](y,f(y))[/tex] cu proprietatea că [tex]f(x)=0[/tex].
Intersecția cu axa Ox este [tex](0,-1)[/tex]
Iar pentru intersecția cu axa Oy trebuie să-l determinăm pe y.
[tex]f(y) = 0\\~ \frac{3}{4}y-1=0\\~ \frac{3}{4}y = 1\\~ y = \frac{4}{3}[/tex]
Am găsit punctul [tex](\frac{4}{3},0)[/tex]


Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Matematică. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți alte întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!