Răspuns :
Pentru a afla BD va trebui să scriem aria în două moduri:
Formula lui Heron pentru arie:
[tex]Aria= \sqrt{p(p-a)(p-b)(p-c)} [/tex]
p este semiperimetru și este egal cu perimetrul împărțit la 2, adică:
[tex]p= \frac{a+b+c}{2}[/tex]
a,b și c sunt cele trei laturi.
Formula ariei:
[tex]Aria= \frac{Baza~* ~inaltime}{2}[/tex]
Iar în a doua parte o să folosim teorema lui Pitagora:
[tex] c^{2} = a^{2} + b^{2} [/tex]
unde c este ipotenuză și a și b catete.
Scriem formula în două feluri pentru triunghiul ABC.
[tex]p= \frac{AB+BC+CA}{2}= \frac{6 \sqrt{5} + 6+6\sqrt{6}}{2}=3 \sqrt{5} + 3+3\sqrt{6}[/tex]
[tex]Aria= \sqrt{p \\~ (p-6\sqrt{6})\\~ (p-6)(p-6\sqrt{5})\\~ [/tex]
[tex]Aria= \sqrt{p(3+3\sqrt{5}-3\sqrt{6})(3\sqrt{5}+3\sqrt{6}-3)(3\sqrt{6}+3-3\sqrt{5}))} [/tex]
[tex]Aria= \sqrt{ 3^{4}(1+ \sqrt{5} + \sqrt{6} )(1- \sqrt{5} + \sqrt{6} )(1+ \sqrt{5} -\sqrt{6} ) ( \sqrt{5} + \sqrt{6} -1)} [/tex]
Desfacem câte două paranteze și obținem:
[tex]Aria=3 \sqrt{primele~doua~paranteze*ultimele~doua~paranteze}\\~ primele~doua=1+ \sqrt{5} - \sqrt{6} +\sqrt{5}+5-\sqrt{30}+\sqrt{6}+\sqrt{30}-6\\~ ultimele~doua=\sqrt{30}+\sqrt{5}-5+6+\sqrt{6}-\sqrt{30}-\sqrt{6}-1-\sqrt{5}[/tex]
Scăpăm de termenii care se anulează și calculăm.
[tex]Aria=3\sqrt{(1+2\sqrt{5}+5-6)(-5+6-1+2\sqrt{5})}\\~ Aria=3\sqrt{2\sqrt{5}*2\sqrt{5}}\\~ Aria=3*2\sqrt{5}\\~ Aria=6\sqrt{5}[/tex]
În celălalt fel, aria se scrie astfel:
[tex]Aria= \frac{AC*BD}{2} =\frac{6 \sqrt{6} *BD}{2}[/tex]
Simplificăm cu 2.
[tex]Aria=3 \sqrt{6} *BD[/tex]
Egalăm cele două arii obținute:
[tex]3 \sqrt{6} *BD=6\sqrt{5}[/tex]
Împărțim relația cu 3 radical din 5.
[tex]BD=2[/tex]
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul BDC și obținem:
[tex] BD^{2} + DC^{2}= BC^{2}\\~ 2^{2} + DC^{2}= 6^{2}\\~ 4 + DC^{2}= 36\\~[/tex]
Îl ducem pe 4 în partea dreaptă a egalului cu semn opus.
[tex]DC^{2}= 36-4=32\\~ DC= \sqrt{32} \\~ DC=4 \sqrt{2} [/tex]
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ABD.
[tex]BD^{2} + DA^{2}= BA^{2}\\~ 2^{2} + DC^{2}= (6 \sqrt{5})^{2}\\~ 4 + DC^{2}= 36*5\\~ 4 + DC^{2}=180 [/tex]
Îl ducem pe 4 în partea dreaptă a egalulu cu semn schimbat și calculăm.
[tex]DC^{2}=180-4\\~ DC^{2}=176\\~ DC=\sqrt{176}\\~ DC=4\sqrt{11}[/tex]
Formula lui Heron pentru arie:
[tex]Aria= \sqrt{p(p-a)(p-b)(p-c)} [/tex]
p este semiperimetru și este egal cu perimetrul împărțit la 2, adică:
[tex]p= \frac{a+b+c}{2}[/tex]
a,b și c sunt cele trei laturi.
Formula ariei:
[tex]Aria= \frac{Baza~* ~inaltime}{2}[/tex]
Iar în a doua parte o să folosim teorema lui Pitagora:
[tex] c^{2} = a^{2} + b^{2} [/tex]
unde c este ipotenuză și a și b catete.
Scriem formula în două feluri pentru triunghiul ABC.
[tex]p= \frac{AB+BC+CA}{2}= \frac{6 \sqrt{5} + 6+6\sqrt{6}}{2}=3 \sqrt{5} + 3+3\sqrt{6}[/tex]
[tex]Aria= \sqrt{p \\~ (p-6\sqrt{6})\\~ (p-6)(p-6\sqrt{5})\\~ [/tex]
[tex]Aria= \sqrt{p(3+3\sqrt{5}-3\sqrt{6})(3\sqrt{5}+3\sqrt{6}-3)(3\sqrt{6}+3-3\sqrt{5}))} [/tex]
[tex]Aria= \sqrt{ 3^{4}(1+ \sqrt{5} + \sqrt{6} )(1- \sqrt{5} + \sqrt{6} )(1+ \sqrt{5} -\sqrt{6} ) ( \sqrt{5} + \sqrt{6} -1)} [/tex]
Desfacem câte două paranteze și obținem:
[tex]Aria=3 \sqrt{primele~doua~paranteze*ultimele~doua~paranteze}\\~ primele~doua=1+ \sqrt{5} - \sqrt{6} +\sqrt{5}+5-\sqrt{30}+\sqrt{6}+\sqrt{30}-6\\~ ultimele~doua=\sqrt{30}+\sqrt{5}-5+6+\sqrt{6}-\sqrt{30}-\sqrt{6}-1-\sqrt{5}[/tex]
Scăpăm de termenii care se anulează și calculăm.
[tex]Aria=3\sqrt{(1+2\sqrt{5}+5-6)(-5+6-1+2\sqrt{5})}\\~ Aria=3\sqrt{2\sqrt{5}*2\sqrt{5}}\\~ Aria=3*2\sqrt{5}\\~ Aria=6\sqrt{5}[/tex]
În celălalt fel, aria se scrie astfel:
[tex]Aria= \frac{AC*BD}{2} =\frac{6 \sqrt{6} *BD}{2}[/tex]
Simplificăm cu 2.
[tex]Aria=3 \sqrt{6} *BD[/tex]
Egalăm cele două arii obținute:
[tex]3 \sqrt{6} *BD=6\sqrt{5}[/tex]
Împărțim relația cu 3 radical din 5.
[tex]BD=2[/tex]
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul BDC și obținem:
[tex] BD^{2} + DC^{2}= BC^{2}\\~ 2^{2} + DC^{2}= 6^{2}\\~ 4 + DC^{2}= 36\\~[/tex]
Îl ducem pe 4 în partea dreaptă a egalului cu semn opus.
[tex]DC^{2}= 36-4=32\\~ DC= \sqrt{32} \\~ DC=4 \sqrt{2} [/tex]
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ABD.
[tex]BD^{2} + DA^{2}= BA^{2}\\~ 2^{2} + DC^{2}= (6 \sqrt{5})^{2}\\~ 4 + DC^{2}= 36*5\\~ 4 + DC^{2}=180 [/tex]
Îl ducem pe 4 în partea dreaptă a egalulu cu semn schimbat și calculăm.
[tex]DC^{2}=180-4\\~ DC^{2}=176\\~ DC=\sqrt{176}\\~ DC=4\sqrt{11}[/tex]
Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Matematică. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți alte întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!