Era o zi minunata de primavara.Eu impreuna cu prietenii mei
(colegii mei) de clasa ne-am hotarat să mergem intr-o mică vacantă in pădure.Ajunsi acolo am vazut mai multe cărări,erau destul de lungi .Ne-am informat cu ajutorul telefonului drumul pe care trebuia sa mergem,internetul ne-a aratat că trebuie sa o luam pe cararea cea mai lungă ,ea fiind chiar cărarea din mijloc. Cu pasi repezi am pornit ,mergand incet noi trebuia sa numaram obstacolele dar ele inca nu apăruse,ne-am panicat putin deoarece acesta mini-excursie era cu scopul de a trece peste obstacole.
Peste ceva timp ajungem aprope de sfarsitul cărării si incă nici un obstacol.Ne-am intors rapid la inceptul cărării deoarece se innoptase.A fost o experientă ciudată.
