Propoziția atributivă constituie în frază o realizare propozițională a atributului.
Propoziția subordonată care determină un nume din propoziție regentă și răspunde la întrebările atributului care?, ce fel de?, al cui?, cât?, se numește propoziție subordonată atributivă. Spre deosebire de propoziția subordonată subiectivă, care ține locul subiectului-lipsă din regent, propoziția subordonată atributivă determină un nume din propoziția regent, fără a-l substitui.
Propoziția subordonată atributivă se introduce în frază prin intermediul diferitor elemente de relație:
Pronume - care, ce - la orice forme cazuale, cu sau fără prepozițieAdverb - când, unde, cum - însoțite uneori de prepozițiiConjuncție - să, că, de, dacă, etc.
