Intr-o zi frumoasa de iarna, cand soarele nici nu se obosise sa apara,eram la casa bunicului, care, dupa ce bunica plecase intr-o vizita, ca un somn lung si nesfarsit catre poarta lui dumnezeu, dedicandu-si viata in protejarea noastra din ceruri, se simtea teribil de singur...
continua tu, sigur profesoara iti cunoaste stilul de scriere si nu seamana cu al meu
sper ca te-am ajutat, oricum
