„O ploaie mare si un haos s-au asternut pe lume!
Bat ingerii in tobe de nori, si Dumnezeu
Cu fulgere isi scrie pe ceruri al sau nume,
Iar trasnetul rosteste, citind, cuvantul greu.”
„O ploaie mare si un haos s-au asternut pe lume..” = personificare
„...tobe de nori...” = metaforă
„Cu fulgere isi scrie pe ceruri...” = metaforă
„...trasnetul rosteste, citind, cuvantul greu.” = personificare
„ Uite, ploaia coase
Cerul de pamânt
Cu fir de matase
Rasucit de vânt.
Uite, iarba tese
Pamântul de nori.
M-am gândit adese-
Ori, adeseori:
De la voi se vede
Iarba ca o ploaie
Care curge verde
Peste cer si-l moaie,
Iar ploaia o fi
Pe-a norilor cale
O iarba mai gri
Sub talpile tale.
Hai sa facem schimb,
Sa vezi si tu cum e -
Tu îmi dai un nimb,
Eu îti dau un nume;
Iar daca ne-ntreaba
Care-or fi din doua -
Ploaia-n nori e iarba,
Iarba-n ceruri ploua;
De ne ispiteste
Care-i adevarul -
Ploaia-n nouri creste,
Iarba spala cerul. ”
„ploaia coase cerul de pământ...” = personificare
„...fir de mătase răsucit de vânt..” = metaforă
„...iarba țese pământul de nori..” = personificare
„Iarba ca o ploaie care curge verde peste cer și-l moaie” = comparație
„O iarbă mai gri” = epitet
„Ploaia-n nori e iarba, Iarba-n ceruri plouă..” = metaforă
„Ploaia-n nouri creste, Iarba spala cerul. ” = dublă personificare
