El e... neastamparat, elegant, dragut, inteligent si emotionant. Colegul meu e bun doar cu mine, e artagos si in mare parte narcisist insa mie imi ofera protectie, ma face sa ma simt bine langa el si imi ia aparare din orice punc din vedere. Ochii lui sunt atat de atragatori... acei ochii negri, acel ocean negru din ochii lui te face sa te aurci in acel ocean si sa te porti purtata de val, acel par matatos care te obliga sa il strangi in maini, acel zambet care te invaluie cu bucurie si iti comfera fericirea eterna, pacat ca... el e atat de neastamparat, se lasa in mainile anturajului, nu ma mai baga in seama si aceasta chiestie imi sfasia inima o data... dar el nu stie... nu stie ca ma piedut si ca acum sunt picata intr-o patima oarba care imi provoaca depresie, insa acum a intervenit alte persoane in viata mea, pe cand el ma evita altele imi reda din noi zambetul pe buze, acum sunt atasate de ele. Asa cum el ma evitat asa voi face eu, la infinit.
