O floare ii zise altei flori o poveste depre alta floare care era asa: Cica era odata o lalea pestrita rosie, care statea aplecata de suparare cum sta ea din todeauna dar motivul ei era acesata: Vai saraca de mine, ce ma fac sunt singura si nu am companie. Atunci venise o lalea galbena si ii zise: Am auzit ca esti singura si ca nu ai pe nimeni.asa-i? Da asa-i,raspunse laleaua pestrita cu tristete , gandindu-se la cat mai are sa o duca tot asa.
Dar laleaua galbena o incurajase sa nu mai fie asa suparata si sa fie mai optimista si ridicati a ta frunte ca sa privesti soarele cel galben si zambaret,care lumineaza intreg vazduhul.
Atunci laleaua pestrita prisese putin curaj si isi ridicase usor capul si se minuna de ceea ce vazu in jur. Ai vazut? ii zise laleau galbena multumita.
Da, ai mare dreptate,soarele imi zambeste albinele roiesc in jurul meu si vazduhul este in cantator,zise laleaua pestrita multumita de sfatul celailate lalele care era una galbena.
In concluzie laleaua pestrita si rosie isi regasise increderea in sine si se bucura de ceea ce a avut de acum inainte multumindui lalelei galbene pentru ajutor si companie.
