Cratima, semn ortografic, s a folosit in prima situatie pentru a marca elidarea vocalei "î" si evitarea hiatului "e-î"; permite pronuntarea in flux continuu a doua parti de vorbire diferite (verbul "pune" si pronumele "ii"); de asemenea, conserva metrica (masura si ritmul) conferind muzicalitate versurilor. In a doua situatie s a folosit pentru a marca inversiunea "a rasarit" si pentru a oferi muzicalitate versurilor.
